Vineri am plecat la mare, pregatita sa ma intorc cu un post super dragut, cu rochite de vara si machiaje stralucitoare. Din pacate, planurile de acasa nu se potrivesc cu…ce gasesti la mare, asa ca vin cu un post cat se poate de real despre litoralul, si poate, despre sistemul medical din Romania.
Pentru ca sezonul de mers la mare este foarte scurt la noi, iar patronii de localuri incearca sa se imbogateasca in doua luni cat pentru un an de zile, ti-ar vinde sa mananci si cuie, ti-ar creste preturile de 10 ori si ti-ar da mancare ramasa de anul trecut.
Asa s-a intamplat si la noi, numai ca n-am mancat-o noi ci Sabrina. Parca am avut un sentiment, repetandu-i constant chelnerului ca este pentru un bebelus, ca trebuie sa fie proaspata si ca daca nu este, ne poate spune ca vom comanda altceva. [noi am primit o pizza semi-cruda]
Am vrut doar o supa crema de brocoli. Brocoli, cat de greu poate sa fie? Si congelat, se fierbe 3 minute iar apoi se face crema. Dar probabil ca smantana, sau alte ingrediente de prin supa nu erau prea bune. Sabrina nu a vomitat niciodata pana acum, indiferent ce a mancat. N-a mancat prostii, recunosc. Dar s-a mai intamplat sa manance piureuri de legume, brocoli, spanac si la alte restaurante din Bucuresti si sa nu avem probleme. La 10 seara Sabrina a inceput sa vomite cu jeturi, foarte mult si foarte puternic. Cand n-a mai avut ce, a inceput sa vomite suc gastric. Saraca se chinuia sa vomite si nu mai avea ce. Tot patul de la hotel era plin de voma si noi nu stiam ce sa facem. Dupa o ora jumatate in care nu se oprea nicium, am hotarat sa mergem la spitalul privat ISIS din Constanta.
Acolo am avut norocul sa dam peste doua asistente care, dupa ce au ciuruit-o pe Sabrina cu 5 branule, s-au declarat invinse. Mai si dadeau vina pe ea, ca este deshidratata si din acest motiv i se sparg venele. Pai daca un copil care vomita de 3 ore este deshidratat, cum este un copil care vomita de 2 zile? Si cum il rehidratezi, daca el vomita continuu, iar tu nu esti in stare sa ii pui o branula ca sa ii bagi ser? Mai si comentau despre mine, despre cat de ingrijorata eram, in loc sa isi faca treaba si sa puna o branula fara sa sparga vena. Au intepat-o pe Sabrina de doua ori in fiecare mana si o data in picior…degeaba.
[Eu stiu din sarcina cat de dureros este sa bage o branula si sa o scoata imediat, pentru ca si mie mi-a bagat de 3 ori branula fara sa nimereasca si o data fix pe sub piele de ma apucasera toate contractiile.]
Pana la urma i-au facut o injectie doar cu medicamente, no-spa, antivomitiv si probabil un pansament gastric, intramuscular. Am lasat-o sa doarma asa, chinuita, intepatata si deshidratata, pana am ajuns la Bucuresti. Aici am cumparat saruri de rehidratare, am trezit-o si i-am dat cateva gurite. A fost mult mai bine de dimineata, desi tresarea in somn, ofta si incepea sa planga.
Am ramas insa dezgustata de tot ce am gasit pe litoralul Romanesc, chelneri de o zi, chelneri care nu stiau ce inseamna o lingurita (adica o lingura mai mica decat aveti acum?), hoteluri de 4 stele care comparate cu alte hoteluri de 4 stele nu mai raman nici macar cu 3 stele si mancare scumpa, veche, stricata si fara gust. Despre asistente, stiamca in general sunt artagoase si superioare, dar niste asistente pentru copii, te astepti sa fie mai empatice. Pe langa asta, te astepti sa fie CALIFICATE.
In timp ce plateam munca depusa de catre asistente de a o ciurui pe Sabrina, la televizorul din holul spitalului era o stire despre cativa oameni cu intoxicatie alimentara de pe litoral. Sper, si chiar sper, daca va duceti la mare anul asta sa nu aveti prea mari probleme. Noi insa, nu o sa mai alegem Romania pentru data viitoare.