N-am scris nimic despre concertul Queen+ Adam Lambert de la Bucuresti pentru ca mi-a luat ceva timp sa imi caut cuvintele potrivite. Acum, ca am fost si la concertul Rihannei, stiu sigur de ce nu imi gaseam cuvintele, si instinctiv imi vine sa fac o comparatie intre cele doua acte artistice.

Inca incerc sa imi dau seama daca la Queen am fost la cel mai emotionant concert, prin prisma sentimentelor si emotiilor trezite in timpul melodiilor atat de bine cunoscute.

Nu a fost emotionant din cauza interactiunii dintre public si formatie, ci cred ca ceea ce m-a emotionat cu adevarat a fost frumusetea publicului prezent. In toata piata din fata casei poporului in aer se simtea fericire-iubire-nostalgie. Pe melodia „Love of my life” erau atatia oameni cu lacrimi in ochi, iar Printesa Urbana a scris atunci un articol emotionant si foarte frumos despre asta.

Apoi am inceput sa ma gandesc la conflictul dintre generatii. Am cumparat biletele la Queen+Adam Lambert cadou pentru domnul meu, ca sa zic asa, formatia e de pe vremea lui. Deseori ii faceam glume ca fara Freddie, Queen nu e Queen. Dar m-am inselat. Queen va fi mereu Queen. Problema mea e alta. In timp ce toti il aclamau pe Freddie si pe ecrane erau filmulete cu el, ma gandeam ce responsabilitate mare duce cu el Adam Lambert, oamenii aveau asteptari imense, iar el nu putea sa dezamageasca.

Concertul a fost superb, ceea ce formatia a oferit s-a imprastiat asupra multimii ca un praf de fericire maxima. Multa emotie, lacrimi, muzica ce ramane peste ani si ajunge la suflet trezind amintiri. Public matur, care a cantat piesa de piesa langa formatie si s-a bucurat de fiecare strofa si de fiecare vers. Cu totii am uitat de telefoane, de griji, de orice. Eram prezenti, eram acolo, iar ei interactionau cu noi si ii simteam aproape. Aproape de sufletul si de inimile noastre. Cantam impreuna.

Rihanna. Adolescenti, melodii mixate si franturi de strofe combinate pe muzica de DJ. Concert vazut prin ecranele telefoanelor din fata. Multe poze pe Snapchat, filmulete pe Facebook, sa stie oamenii ca suntem acolo. Rihanna a cantat mai putin de o ora si jumatate, intr-o singura tinuta, sarind peste versuri cand…obosea. Dansatorii ei foarte buni, mi-au placut tare. Rihanna frumoasa si cu o voce foarte buna. Multi oameni nici nu stiau versurile melodiilor, oricum erau ocupati cu postatul filmuletelor si al pozelor.

Concluzia o trageti voi.