Educația sexuală pe vârste – cum vorbim cu copiii noștri

Chiar trebuie să vorbesc cu copilul meu despre sex? Ce trebuie el să știe despre asta? Există bebeluși care se masturbează? Trebuie aceștia duși la terapeut?

Există o mulțime de întrebări pe care ți le poți pune despre sexualitate atunci când ești părinte, aceleași întrebări pe care, poate, și le pune chiar și copilul tău. Sâmbătă, în cadrul conferinței Educația sexuală la copii și preșcolari am discutat împreună cu patru specialiști toate aspectele legate de cum facem educație intimă copiilor noștri, de ce e necesară, cum lucrăm cu noi pentru a ne depăși rușinea, dacă și în ce măsură ne putem baza pe școală, anturaj și internet ca ghizi ai copiilor noștri în acest aspect.

– Diana Stanculeanu, Psihoterapeut specializat în terapii cognitiv comportamentale
– Mircea Toma, Doctor în psihologie și președinte ActiveWatch
– Gabriel Brumariu, Coordonator programe tineret, Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală
– Adriana Radu, Pedagog pe teme de educație sexuală

Formarea identității sexuale ține de o multitudine de factori, adesea sociali și familiali, totodată. Până la preșcolaritate, sunteți singura sursă de informație a copilului, asigurați-vă că le oferiți necesarul de cunoștinețe relevante pe care să se bazeze atunci când vor descoperii lumea! Acest lucru le va câștiga încrederea și îi va face să se întoarcă la voi ori de câte ori este nevoie de lămuriri.

Bebelușii chiar se pot masturba! Aceștia sunt extrem de senzoriali, și pot descoperii că frecatul de o anumită suprafață le provoacă plăcere. Acest lucru nu se va repeta la nesfârșit, așa că nu vă panicați. Acești copii sunt bebeluși perfect sănătoși care nu au nevoie de terapeut! 

La vârste diferite, copiii gândesc în termeni și prin procese diferite, astfel că informația trebuie să fie adaptată vârstei lor și bagajului lor de cunoștințe până la acel moment. Dar, asta nu înseamnă că atunci când sunt mici NU trebuie să le spunem nimic, din contră, discuția despre subiect începe chiar de la vârste fragede.

Prima discuție 

Când copilul își descoperă corpul vă bucurați nespus că își arată bucuros năsucul, gurița sau urechile. Exact așa este și cu organul genital și zona intimă. Este o parte din corpul lui, pe care o descoperă. Este necesar să îi spuneți numele corect al organului(penis sau vulvă), deși îi puteți spune și că acesta este poreclit cocoșel, păsărică, etc.

Până în 4 ani, când copilul înțelege funcțiile organelor, îi puteți explica că aceste zone sunt pentru caca, pipi, și cum funcționează aceste procese, cât și diferențele organelor la fetițe și băieței. Până la această vârstă ei înșiși vor fi curioși, vor dori să vadă cum fac mama și tata pipi, duș, etc.

Preșcolaritatea și limitele 

Copilul trebuie să iasă din preșcolaritate cu cunoștințe despre igiena propriului corp, astfel încât să își dobândească la această vârstă intimitatea. Copiii trebuie însoțiți la baie ori la duș atâta timp cât nu se pot descurca singuri, după ce învață să se șteargă sau să se spele aceștia trebuie să se ducă singuri.

La 5, 6 ani vorbim despre limite, nimeni nu are voie să îi însoțească la baie sau duș, nimeni nu are voie să le arate sau să le ceară să își arate zona intimă. Există atingeri neperimise, despre care copilul trebuie să știe. Nimeni nu are voie să îl atingă sau să îi facă ceva ce îi displace, dar fiți atenți, că acest lucru pornește chiar de când sunt mici, iar rudele noastre vor să îi pupe/îmbrățișeze cu forța. Dacă nu doresc, respectați alegerea copilului și nu îl forțați!

Prepubertatea

La vârsta de 9 ani urmează perioada de prebupertate, copiii își explorează corpul, unele fetițe au deja prima menstruație. Este necesar să le explicați la ce să se aștepte înainte ca lucrurile să se întâmple și copiii să se sperie, le puteți vorbi despre schimbările din corpul lor, cum funcționează organele și ce înseamnă aceste schimbări. Băieților le puteți spune despre poluție și întărirea sexului, este necesar să știe. La această vârstă, copiii adună crâmpeie de informație de la școală, discută despre experiențele lor, iar mulți descoperă pornografia. 

Dacă se întâmplă ca al vostru copil să descopere pornografia, este necesar să știe că scenele sexuale țin de regie, că nu așa se desfășoară un act sexual în intimitate, că ceea ce aduce împreună 2 persoane ține de alegeri, sentimente și emoții. 

la 12-13 ani, copiii descoperă atracția ,,imi place de”, și iși descoperă identitatea sexuală. În acest moment le vorbim despre pubertate, schimbările hormonale, apariția coșurilor și transformarea corpului, le putem vorbi și despre protecția sexuală, bolile cu transmitere sexuală. 

Adolescența este cea mai grea perioadă, corpul se dezvoltă diferit, copiii pot suferii de probleme de imagine, bullying la școală, anxietate. Oferiți-le suportul moral și puteți să îi asigurați că această perioadă va trece. Se conturează identitatea sexuală cât și orientarea sexuală.

Cum vorbim cu copiii noștri atunci când ne pun întrebări? 

În primul rând, scăpați de rușine! Chiar dacă noi am crescut în familii în care sexul era un subiect tabuu, putem trece peste rușinea noastră pentru a discuta deschis. Nu blamați copiii și nu îi afceți să se simtă rușinați de comportamentul lor sexual sau curiozitatea lor față de subeict. Rușinea este cea mai toxică emoție, și necesită ani de terapie pentru gestoniarea ei. Aceasta își poate pune amprenta pe viața lor sexuală și poate duce până la anorgasmie. Sexul este ceva natural, încercați să țineți sub control aceste emoții negative și discutați deschis.

Dacă noj ne-am facut treaba și le-am oferit informații relevante, copiii vor reveni la noi cu întrebări ori de câte ori vor avea nevoie de lămuriri. Exact asta ne dorim, nu-i așa?

Iată 3 întrebări care să te ajute să descoperi orizontul de interes al copilului tău și să te ghideze în găsirea răspunsului corect

  • De unde ai auzit de acest lucru?
  • Ce stii despre asta?
  • Ce crezi ca este acest lucru?

Aceste întrebări nu doar că ne vor ghida pe noi, dar vor ajuta la formarea gândirii critice a copilului și la trecerea informației prin filtrul său propriu. 

 

 

 

 

De ce e greu dupa ce apar copiii?

M-a intrebat cineva saptamanile trecute, referitor la felul in care se schimba o relatie, :

De ce e greu dupa ce apar copiii?

Pentru ca ei iti consuma multa energie si rabdare. Pentru ca psihologic, te adaptezi la o noua viata care este acolo cu tine tot timpul. Te trezeai dimineata si iti beai cafeaua cu iubitul. Acum, el, „intrusul” e si el acolo, e acolo mereu si are multe nevoi la care trebuie sa raspunzi promt.

Ii e foame, plange. Doreste sa fie iubit, plange. Trebuie schimbat, plange. Iar tu trebuie sa raspunzi acestor nevoi pentru ca vrei si pentru ca simti.

13966480422_20aa820591_z

Psihologii spun ca, deoarece mamele stau foarte mult in aceasta perioada cu bebelusul in brate, la san, si se conecteaza prin atingeri foarte des, aceastea nu mai suporta atingeri venite din alte parti, de exemplu de la sot/iubit,  ceea ce inseamna ca mecanismele noastre il plaseaza pe locul doi, dupa copil si nevoile acestuia.

Ca noi ne schimbam, este evident. Ca ei se schimba, este evident. Si atunci? Cum facem fata tuturor acestor schimbari, care consuma energie si timp?

Primul sfat dat tot de catre psihologi este sa nu ne despartim sau sa nu divortam in primii 3 ani de viata ai copilului!

Se spune ca primii 3 ani sunt cei mai grei, atat din cauza nevoilor permanente ale copilului mic cat si din cauza timpului de adaptare la noua viata si la noile responsabilitati.

Tot ce putem face in aceasta perioada este sa realizam si sa acceptam ca ne este greu, sa cerem ajutorul atunci cand nu mai facem fata presiunilor, sa fim toleranti cu partenerul. Sa nu uitam sa ii oferim iubire si lui, si chiar daca de cele mai multe ori tindem sa lasam sexul si grija fata de noi ca femei pe ultimele locuri de pe lista, sa facem din ele prioritati.

Asa ca azi, dupa ce adoarme copilul, sa nu fugi in pat sa adormi si tu! Trage pe tine perechea aia de chiloti sexy din dantela, aia care ii plac lui, si propune-i cateva ore in 2. Pe modul silent, desigur.

 

 

 

Propulsat cu mândrie de WordPress | Temă: Baskerville 2 de Anders Noren.

SUS ↑