guest–post
Deși stau în Capitală de mai bine de 20 de ani, niciodată nu m-am întrebat de ce ar fi celebră strada C.A. Rosetti. Pe lângă faptul că răspunsul am plecat să-l caut într-o zi toridă de vară, ceea ce am descoperit am să împat cu voi, iubitori de frumos.
Căutarea mea își are izvorul în discuțiile un pic filosofice, purtate cu un om cult, iubitor de artă și nu numai, care m-a dojenit pentru faptul că de ani buni acest oraș și-a deschis brațele pentru mine, dar eu nu am deschis niciodată, cu adevărat, ochii pentru el.
Astfel, răspunsul stă la numărul 8, unde am găsit cel mai vechi lăcaș muzeal din București !
În anul 1981, la vârsa de 60 de ani, se stingea din viață cel care a fost întâiul pictor de seamă al României. La 17 ani de la acest eveniment, în anul 1908, îndeplinind o ultimă dorință a sa, își deshide porțile primul muzeu al Capitalei, închinat vieții, artei și omului Theodor Aman!
Fără prea multă extravaganță exterioară, însă de un bun gust remarcabil, interiorul casei frapează prin încărcătură culturală. Aerul boem de la intrare, parchetul ce scârțâie sub tălpi te poatră cu gandul la vremuri boierești.
Muzeul reprezintă casa în care a locuit artistul și care a fost ridicată după chiar planurile acestuia.
Fațada casei, orientată spre strada Rosetti, păstrează elemente arhitecturale deosebite: basoreliefuri cu chipurile lui Leonardo da Vinci si Michelangelo, care se spune că sunt lucrate chiar de Aman și două statui ascunse în nișe, ce pare că străjuiesc clădirea.
În camerele toate dispuse la parter, se regăsesc numeroase lucrări ale artistului, deschizându-se în fața privitorului întreaga personalitate complexă a acestuia. Aflăm astfel că Aman nu a fost doar pictor și întemeietor al primei școli de Belle Arte din România (n.b. Școala Națională de Arte Frumoase – înființată la 5 octombrie 1864 prin Decret dat de A.I.Cuza, ca urmare a demersurilor făcute de Th.Aman și colegul său, pictorul Gheorghe Tattarescu) ci și sculptor și gravor.
Talentul mare cu care a fost înzestrat vibrează în tot ce este în această casa pe care, într-o altă epocă a locuit-o: de la planurile arhitecturale, la design-ul și execuția întregului mobilier, la picturile murale și decorațiuni.
Un lucru mai puțin cunoscut este că Aman este cel care a realizat conceptul sceptrului și a coroanei regale, oferite lui Carol I în anul 1881 și purtate mai apoi de toți regii României, ale căror schițe se află în muzeu.
Complexul a intrat în restaurare cu totul, iar după terminarea lucrărilor în anul 2013, arată ca nou, chiar și operele părând că au cerneala neuscată. În muzeu, în sufrageria lui Aman împodobită cu o uluitoare bibliotecă în stil gotic, ce păstrează încă mirosul celebrilor pașilor ce i-au trecut pragul, se organizează frecvent seri de joi culturale, cu muzică bună, pentru cunoscători.
Un cuvânt aș mai spune: perioada în care a trait Aman, 1831-1891, a fost marcată de numeroase și importante momente istorice și sociale, ce se regăsesc ca teme în picturile sale: revoluția pașoptistă, Unirea Principatelor Române, Războiul de Independență.
Cartea “Centenar – Theodor Aman”, scoasă comemorativ de Editura Venus în anul în care se împlinea veacul trecerii în neființă a marelui artist, se găsește de cumpărat în incintta muzeului și costă astăzi 1,5 lei, adică 10.500 lei vechi, adică zecemiicincisute..adică 30 de eurocenți și are 300 de pagini pline cu opera și viața marelui artist.
Biletul de intrare în cel mai vechi muzeu bucureștean costă 5 lei pentru adulți – o uimire pentru străinii cărora trebuie să le traduci convingător “one euro” însă nu se pot face fotografii în interior.
Eclectic este cuvântul de ordine. Artistic și vibrant. Acestea au fost sentimentele care m-au însoțit mult după ce am parasit muzeul.
Daca si voi aveti chef sa hoinariti pe strazile Bucurestiului, strada C.A. Rosetti va asteapta sa o descoperiti impreuna cu toate secretele ei.
articol scris de Alina Mihai
