Uneori simt nevoia sa multumesc pentru ce am si ce sunt, dar nu stiu cui

Eu nu prea cred in Dumnezeu. Stiu ca oamenii au nevoie de povesti, atunci cand realitatea e prea dureroasa, un loc unde sa se ascunda si sa caute speranta. Atunci cand nu gasesti ajutorul aici, pe pamant, atunci cand lucrurile nu mai depind de tine si nu prea ai ce face, iti intorci fata in cautarea unui noroc divin, miracol, sau orice iti da putere sa mergi mai departe.

Cred insa in energia si  in felul in care noi vedem lucrurile, si cred ca optimismul si energia pozitiva ne pot influenta viata si felul in care lucrurile se intampla in viata noastra. Cred asa, intr-un fel de univers al energiilor, unde nicio fapta buna nu ramane nerasplatita pana la final.

speranta

Si eu, poate mai mult ca altii, sau nici nu stiu, pentru ca fiecare are destinul lui, am avut parte de multe clipe grele. Si nu, nu cred ca asa a vrut Dumnezeu, ci cred ca asa a fost sa fie, ca legile naturii sunt de multe ori mai puternice decat omul. Dar am ales sa accept traumele astea si sa trec peste, incercand sa le vindec pe fiecare in parte.

Asa ca am zile cand ma trezesc dimineata si ma simt implinta. Simt ca, atata timp cat am momentul asta si sunt sanatoasa, am deja tot ce imi trebuie si tot ce am nevoie. Am primit deja cel mai frumos cadou, pe Sabrina, si o iubire de nedescris din partea tatalui ei, am o familie numeroasa si suntem aici, in acest moment, cu totii! Si simt nevoia sa multumesc pentru tot, dar nu stiu cui! 

Simt nevoia sa multumesc ca atat eu cat si copilul meu avem acces la sanatate, la mancare, la tratament. Ca locuim aici si nu intr-o zona in care razboiul si foametea fac ravagii, in care nu exista tratament pentru boli sau nici macar apa. Nu inteleg insa de ce exista diferentele astea mari intre un colt de lume si altul, si nu stiu niciodata cum se va schimba situatia. Tocmai de asta, simt nevoia sa multumesc universului pentru momentul asta.

Macar o secunda, opreste-te din tot ceea ce faci si multumeste si tu universului ca esti aici, acum. Nici un alt momement nu este garantat. 

 

Nu ai timp sa stai suparat!

Viata e prea scurta, traieste-o din plin!

smile-828513_640Nu ne dam seama cat de repede trece timpul, cum trece minut dupa minut, ora dupa ora si zi dupa zi. Nu realizam ca prezentul este tot ce avem si este singurul lucru cert din acest moment. Nu realizam ca viitorul are planurile lui si ca pierdem prezentul asteptand ceva ce, poate, nu se va intampla niciodata.

Iubim prea putin, radem prea putin, dansam prea putin, imbratisam prea putin. Ne suparam prea des, prea mult si prea repede. Consumam timp si resurse cu gandurile la lucruri care nu ne multumesc in loc sa ne bucuram mult mai mult de ceea ce avem deja.

Ne suparam pe cel care s-a bagat la coada in fata noastra si ne intarzie sosirea acasa cu 2 minute. Pierdem insa mult mai mult timp adunand frustrari despre astfel de lucruri, decat daca ne-am bucura cu gandul la cel care ne asteapta acasa, in caminul nostru cald si primitor, chiar daca ajungem mai tarziu cu 2 minute.

Esti sanatos, asta e tot ce conteaza!

Daca tu esti sanatos si familia ta e sanatoasa, daca prietenii tai sunt sanatosi, atunci, esti un om bogat. Nu-ti lipseste nimic. Ai tot ce ai nevoie ca sa fii fericit.

Sa nu stai suparat, sa fii fericit. Sa iubesti, sa fii iubit. Asta iti doresc eu astazi, zi senina.

Traieste in ritmul tau

Cel mai frumos este cand esti tanar, se spune, insa frumusetea vietii trebuie descoperita in fiecare etapa a ei.

Sa-ti traiesti viata in ritmul tau, sa nu urmezi retete. Nu exista retete pentru fericire. Nimeni nu stie ce te face pe tine fericit si cum iti doresti tu sa traiesti.

Poti sa nu iei viata pas cu pas, ai tot dreptul. Poti sa traiesti in ritmul tau. Unii merg mai incet, altii mai repede…altii cu pas saltat. N-am crezut niciodata ca saritul „peste etape” (cum spune lumea) o sa aduca mari regrete. Daca tu esti acolo unde ti-ai dorit…atunci poti sa spui ca ai trait frumos.

Doctorita mea imi tot spunea ,, esti asa de tanara ca ai inca inocenta necesara pentru a face un copil „.

Pai da. Ca poate daca eram trecuta de 3 decenii luam in calcul mai multi factori, mai multe tabieturi deja formate si greu de schimbat, o adaptare mai grea, mai multe griji referitoare la sanatate, bani, cariera, timp liber si altele.

In prima saptamana acasa cu copilul am alergat intre mesele lui si restante, am stat noaptea sa scriu pentru facultate intre baita si masa bebelusului. Am inceput fiecare zi cu un zambet si am trait o noua provocare. Nu m-am plans de nopti nedormite, nici de cearcane si nici de plansete inconsolabile. M-am adaptat repede, m-am refacut si mai repede, ne-am iubit extrem de repede si de mult( probabil inca de cand era doar o celula) si nu imi pare rau de nimic.

Ma bucur sa traiesc in ritmul meu. Ma bucur sa fiu inca prea putin panicata. Ma bucur sa am acum atata timp liber de petrecut alaturi de copilul meu. Cu siguranta ne vom da in leagane impreuna, ne vom juli in coate impreuna pe role si bicicleta, vom dansa impreuna, vom plange dupa iubiri pierdute tot impreuna…vom invata sa traim in ritmul nostru.

Tu traiesti in ritmul tau?

Daca vrei tu

Chiar daca de multe ori nu crezi, esti inzestrat cu tot ce este nevoie ca sa faci fata oricarei provocari. Nu esti deloc asa de slab cum crezi, si nici atat de jos, as pune pariu ca nici macar tu nu stii prin cate poti sa treci. Nu te alarma cand te simti singur, pentru ca asa ai venit pe lume si asa ai sa pleci. Fericrea ta sta in tine, si tot ajutorul de care ai nevoie tot in tine il gasesti, ghici ce: feel free!
Nu a-i nevoie de nimeni! Poti sa pleci oricand, poti sa o iei de la capat si de la inceput fix acum! Nu pierzi nimic, iar tot ceea ce insemni tu ramane cu tine. Stii ce inseamna asta? Toata puterea ta interioara, toata fericirea si implinirea ta personala, toata energia si iubirea din tine or sa vina cu tine peste tot, chiar daca tu crezi ca esti singur. Probabil ca nimeni nu stie peste ce incercari ale vietii ai trecut , probabil ca multi te judeca, si mai probabil de atat este faptul ca foarte putini au timp sa te asculte…dar asta nu trebuie sa conteze deloc. Tu iti esti de ajuns. Tu n-ai nevoie de nimic. Tu trebuie sa multumesti ca te ai pe tine. Interesant este ca atunci cand crezi ca pierzi, atunci e singurul moment cand nu pierzi nimic. Daca cineva te urmeaza inseamna ca te bucuri din partea lui de iubire adevarata, si ca este langa tine, daca nu te urmeaza inseamna ca n-ai pierdut nimic. E ciudat cum viata, in felul ei, ne da mereu lectii, ne da raspunsurile de care avem nevoie, iar intuitia ne da cele mai bune semne atunci cand avem nevoie de ele. Invata sa te asculti, invata sa ai incredere in tine. Nu esti deloc atat de mic cum crezi si ai puterea de a schimba tot ceea ce vrei. Daca vrei.

Iarta-ma…

Iarta-ma, Doamne, ca vin la tine numai atunci cand am probleme, si imediat ce-mi trec iti intorc spatele, si ma intorc la cele lumesti.
Iarta-ma, ca-ti promit iar si iar ca voi fi un om mai bun, si apoi ma surprinzi invidios, manios, capricios, gelos si cate si cate or mai fi.
Iarta-ma, ca uit ca n-am puterea Ta, si incerc sa domin lumea, animalele, si tot ce simt ca imi este inferior.
Iarta-ma, ca uit sa invat in fiecare zi, de la oricine, despre bunatate, iubire, daruire si tandrete.
Iarta-ma, Doamne, ca tu mi-ai dat viata iar eu nu stiu sa-o pretuiesc, sa o respect, si sa ma bucur de ea.
Iarta-ma, de asemenea ca multe zile trec fara sa zambesc, cand tu mi-ai dat rasul, si zambetul, si buzele frumoase.
Iarta-ma, ca trec zile intregi fara sa zic ceva frumos, cu vocea-mi blanda si calda. pe care ne-ai daruit-o noua, tuturor, pentru a infrumuseta lumea si zilele celorlalti.
Iarta-ma, ca deseori am impresia ca bunurile materiale si puterea m-au facut om, ci nu sufletul.
Iarta-ma, ca-ti cer iubire, grija, bunuri, atentie si cate si mai cate, iar eu uit sa le ofer la randul meu celor care au nevoie, si celor pe care ii iubesc.
Iarta-ma, Doamne, ca atunci cand tu imi dai copii, iar eu nu-i doresc, le rup sufletul si le arunc trupusorul lor firav, scos inainte de vreme prin pacate ce, Doamne, mi-e greu sa-ti rostesc.
Iarta-ma, ca mi-ai dat inima si suflet sa iubesc, iar eu arat asta prea rar.
Iarta-ma, ca in fiecare seara ma culc suparat, cu gandul la problemele mele, si uit sa-Ti multumesc pentru inca o zi, pentru viata, si pentru toate zambetele pe care le-am primit de la cei din jurul meu.
Iarta-ma, ca ma iau de tine pentru consecinte ale faptelor mele rele.
Iarta-ma, pentru tot si pentru toate, caci om sunt si supus sunt greselii.
Iti multumesc pentru ca ma ierti zi de zi, si-mi dai in schimb iubirea si atentia celor din jur. Iti promit ca am sa invat sa fiu asa cum un om ar trebui sa fie: Om inainte de toate. Si am sa pun oamenii din jurul meu inaintea tuturor gandurilor, dorintelor sau problemelor mele. Pentru ca restul toate-s trecatoare, in cele din urma… chiar si noi.
Eu, omul.

 

Propulsat cu mândrie de WordPress | Temă: Baskerville 2 de Anders Noren.

SUS ↑