Martisoare DIY: activitate cu copii

Sa nu radeti de mine ca e abia 10 ianuarie iar eu astept luna martie mai ceva ca pe o cafea calda. De fapt, in zilele in care chiar cafeaua mea are nevoie de o cafea, eu ma gandesc cu urma de speranta ca in 2 luni incepe luna mea preferata din an.

In primul rand iese soarele! Desi am prins si martie cu zapada pana la genunchi, dar parca tot simtim razele soarelui ceva mai puternic.

Apoi urmeaza zambilele, ghioceii, si toate culorile florilor abia inflorite!

Martie e luna mea preferata din an. Asa ca ieri, moarta de somn si plictiseala, ma gandeam doar la faptul ca eu nu vreau sa mai cumpar martisoare!

Vreau sa fac impreuna cu Sabrina ceva dragut de daruit, facut chiar din manutele noastre. Mi se pare ca asta ar aduce mai multa valoare atat obiectului cat si timpului nostru.

Sa incepem deci, cu idei de martisor

Papusi

Ai nevoie de sfoara, bilute de lemn sau plastic, ata rosie si mult snur de martisor.

https://ro.pinterest.com/pin/64598575889332114/

Unicorni

Unicornii acestia se fac mult mai simplu si sunt preferatii Sabrinei. Sunt ideali si ca ornament de brad, dar si de martisor.

Ne trebuie un glob sclipicios, floricele si un corn de unicorn.

sursa foto si un tutorial video care sa va ajute, aici

https://www.thebestideasforkids.com/unicorn-ornaments/

Lingurite de lemn

Mie mi-a placut si ideea asta cu lingurite de lemn. Parca e altceva, un suflu nou si totusi traditional. Un fel de sporul casei, dar altfel. cred ca bunicii mele i-ar placea sa primeasca asa ceva de martisor, plus ca stiu multi pasionati de lingurite.

Va trebuie lingurite de lemn si snur rosu si alb. Unii dintre cei care au facut asta au lipit bobite de piper rosu si fasole alba in lingurita, eu as prefera sa o ofer goala, sa poata fi folosita. desi as lega de ea un trifoi cu 4 foi, pentru un gram de noroc.

https://ro.pinterest.com/pin/477311260488259700/

Pana una alta, timp de calitate va doresc si idei inspirate!

Creperia Nominoë – o poveste nascuta in Bretania

O incursiune in timp si spatiu

Asa incepe orice poveste care pe mine ma cucereste – cu un vis. Si imi place sa descopar povesti oriunde in jurul meu, pentru ca ele imi arata partea frumoasa a lucrurilor si dorinta omului de a face ceva dupa cum simte, nu dupa cum trebuie.

Astfel ca, tocmai am descoperit o noua poveste, intr-un local nou deschis in Bucuresti. Iar daca vrei sa pleci putin dintr-un oras gri si ai nevoie de o pauza, sau pur si simplu vrei sa iei masa si sa descoperi ceva nou, te invit la Nominoë.

Totul incepe in Bretania

Bretania  este una dintre cele 26 de regiuni ale Frantei, si locul in care cu 36 ani in urma, un baietel roman de nici 8 ani, pe nume Olavy-Thedor, de abia scapat din lagarul ceausist, ajunge impreuna cu parintii sai intr-un centru pentru refugiati si apatrizi situat la Piriac-sur-Mer, un mic port din sudul Bretaniei.

Cucerit de identitatea si cultura acestei regiuni, la inceputul anului 2017, in timpul unei discutii cu sotia, acel baietel devenit intre timp om in toata firea, s-a gandit ca ar putea recrea si la noi, in Romania, un mic colt de Bretanie, devenind astfel, amandoi, un fel de „ambasadori” ai acelei regiuni deosebite.

Si cum sa reprezinti Bretania in afara granitelor sale mai bine decat deschizand o „creperie bretona” ? In acest scop, cei doi au inceput prin a se forma in meseria de „crepier”, in Bretania, unde in vara anului 2017, au urmat o formare personalizata la „Ecole Creperie Le Roïc”, predata de Maestrul Patrick Rongier.

Autentica „creperie” bretona, isi asteapta clientii cu „clatite sarate” facute din adevarata faina de hrisca bretona bio, fara gluten in mod natural, si totodata si clatite dulci, ambele completate cu umpluturile bretone cele mai traditionale, dar si salate, omlete si gofre, si, nu in ultimul rand, cel mai bun cidru artizanal breton, elaborat in cea mai veche cidrarie artizanala bretona inca in activitate (brut, dulce si bio, toate 3 premiate cu medalia de aur la ultimul Concurs Agricol de la Paris), dar si cea mai buna bere artizanala romaneasca, nefiltrata si nepasteurizata (IPA, rosie si alba).

In interiorul crepriei se afla si o mica bacanie, din care clientii pot achizitiona atat cidrul si berea mai sus mentionate cat si adevaratii biscuiti artizanali bretoni („galettes” si „palets”), bomboane de caramel cu unt sarat, cel mai apreciat pateu de porc din Bretania (Henaff), conserve de sardine pregatite manual (cu mai multe tipuri de dressing), suculentul pateu de peste cu bucati („rillettes de poisson”, de mai multe feluri) sau traditionala patiserie bretona („gateau breton”, umplut cu prune). In ambele zone, accentul este pus pe produsele traditionale, artizanale, naturale si bio.

Prin decorul sau, prin muzica specifica, prin atmosfera si prin mica biblioteca alcatuita exclusiv din carti despre Bretania (pentru adulti, pentru copii, despre istorie, turism, geografie, pictura, benzi desenate sau frumoasele legende bretone), Creperia Nominoe este un loc care te transporta in spatiu si timp si te lasa, macar pentru cateva momente, sa te umpli de energie si sa evadezi din Bucuresti.

Gasesti meniul, adresa si alte detalii chiar aici
https://www.nominoe.ro/ro/

New year, new me?

A trecut de ceva vreme perioada cand credeam ca pe 1 ianuarie te trezesti un alt om decat erai cu o zi inainte. De fapt, fetele mele s-au trezit absolut la fel si pe 31 si pe 1 si pe 2, cu aceleasi fatuci de grumpy cat si mood de vacanta.

Insa, ce cred ca inca ramane valabil este ca incepe o numaratoare inversa la fiecare 1 ianuarie – 365 de noi sanse pentru ca tu sa fii mai bun.

Sa iti setezi obiective, sa atingi noi limite, sa ai parte de lectii si experiente in noul an.

Personal, rezonez mai bine cu schimbarea anului astrologic, nu doar pentru ca simt ca mersul planetelor ma afecetaza mai mult, dar si pentru ca am impresia ca toata iarna hibernez ca un urs iar primavara ma incalzeste, ma trezeste si ma readuce la viata impreuna cu natura.

Nu mi-am facut nicio lista cu rezolutii, nu am scuipat in san, nu am spart pahare la 12 noaptea si nu am tinut nici altfel de obiceiuri stravechi.

Am mancat insa struguri albi, nu stiu daca chiar 12 boabe, ca nu le-am numarat, am baut cat prosecco am putut (nu prea mult pentru ca gastrita) si am dormit cu gandul ca anul asta nou care a inceput o sa fie cel putin la fel de bun ca cel care s-a incheiat.

Si nu doar atat. M-am trezit cu gandul ca am 365 de sanse noi, si fiecare dimineata in care ma trezesc este motiv de bucurie!

Fie ca anul asta sa ne bucuram mai mult de viata.

Propulsat cu mândrie de WordPress | Temă: Baskerville 2 de Anders Noren.

SUS ↑