Am vazut atata tristete zilele astea, lacrimi si suferinta… si miroase a moarte. Lumea e plina de fum si cenusa, aproape neagra.
Mi-am dorit sa vezi lumea altfel, cu ochii tai de copil senin, sa vezi lumea asa frumoasa cum ar trebui sa fie! Sa vezi soarele cu alti ochii, cu ochii aia ce aduc lumina, sa vezi florile cu fericire, sa nu stii ca se aduna pentru coroane funerare.
Mi-am dorit sa te simti protejata, in lumea asta mare, si sa nu imi fie frica la fiecare pas ca nu poti avea incredere in nimeni, ca oamenii mint, se prefac sau fura. Ca de cele mai multe ori nu poarta masti doar de Halloween, si ma simt obligata sa iti spun ca nu iti poti lasa sufletul liber in fata oricui, pentru ca risti sa pleci cu el facut bucati si sa iti fie frica apoi de oameni.
Mi-am dorit sa nu mi se faca inima ghem cand esti bolnava pentru ca nu stiu unde sa te duc si daca cumva, la spital, nu o sa iti fie mai rau decat acasa.
Mi-am dorit sa te poti juca cu alti copii in parc, dar alti copii au vanatai si lacrimi, iar parintii lor ii trag de o mana si nu ii lasa sa mai stea 5 minute cu tine pentru inca o tura pe tobogan.
Mi-am dorit sa te apar de tot si de toate, sa vezi doar lumea asta frumoasa, atunci cand dai praful de cenusa deoparte. Ca poti sa vezi soarele si norii, sa simti ploaia, sa te bucuri de zambete sincere. Am vrut sa crezi ca ii poti spune oricui „Te iubesc” fara sa simti nicio frica, pentru ca asa ar fi normal, sa te simti liber.
Am vrut sa te aduc intr-o lume mai buna, dar realizez ca te-am adus gresit, in ceata si fum. Sa nu te superi pe mine, caci te-am adus din IUBIRE. Si totusi, undeva acolo, stiu eu sigur…exista o sclipire de SPERANTA.
IUBESTE, ZAMBESTE, TRAIESTE, si invata-i tu si pe cei din jurul tau. Poate faci TU din lumea asta o lume mai buna. Poate aduci TU iubire. Poate aduci TU seninatate. Poate dai TU mastile jos prin mangaieri calde si vorbe bune. Poate poti TU…